De ceva timp, in Italia (cam de anul trecut) se manifesta din ce in ce mai mult un sentiment de intoleranta si frustrare fata de unii avocati stabiliti. Pentru cei care nu stiu, potrivit normelor europene, avocatii europeni se pot stabili si isi pot exercita profesia, in anumite conditii, recunoscandu-li-se titlul conferit in tara de origine.
La inceput totul era frumos, era suficient sa faci dovada ca esti inscris in baroul tarii europene + ca ai un coleg de referinta pentru tribunal, ca sa fii inscris pe listele speciale din cadrul baroului.
Ce s-a intamplat? Italienii sunt inventivi, astfel ca unii colegi italieni (speriati de examenul de definitivat deosebit de lung (dureaza cam un an) si greu din Italia) au ales sa ia calea Spaniei – unde este suficient sa demonstrezi ca esti licentiat in drept, ca sa obtii titlul de avocat definitiv (ultimele news zic ca, cica, si spaniolii s-au trezit si vor institui totusi un examen pentru avocati). Zis si facut, colegii italieni treceau granita (cel putin asa sustine CNF) doar ca sa obtina aceasta abilitare, dupa care se intorceau in Italia si cereau recunoasterea titlului in baza legii comunitare. Ce se intampla atunci? Era clar ca sareau peste obligatia de a face practica si nu trebuiau sa mai dea niciun examen, nu mai pui ca dupa trei ani, beneficiau si de dispensa de la orice examen.
Buuuuuun, cand nu s-a mai putut, a aparut cazul inginerului (ca sa vezi, tot italian, emigrat in spania doar pt a-si lua abilitarea) care a fost analizat de Curtea Europeana, care printr-o sentinta a decis ca in astfel de cazuri ne aflam in prezenta unui abuz de drept, intrucat persoana care a obtinut abilitarea intr-o alta tara nu a putut dovedi ca a facut niciun fel de curs de formare profesionala, nu a adat niciun examen si nici nu a exercitat profesia in acel stat.
Extrapoland Baroul a decis sa faca verificari cu privire la avocatii stabiliti, dorindu-se a se stabili daca acestia si-au exercitat efectiv profesia in statul de origine.
Pe mine ce m-a amuzat si continua sa ma amuze in continuare este ca in Italia nimeni nu te intreaba la inscriere daca stii limba italiana suficient de bine ca sa lucrezi in Italia ca avocat. Chiar si acum, cand s-au trezit ca trebuie sa analizeze fiecare caz in parte, pe lista de intrebari pe care o comunica vor sa stie daca stii limba tarii unde te-ai abilitat, inloc sa te intrebe daca o stii pe cea a statului unde te-ai stabilit.
avocat Monica A. Marinescu
