In Romania

In Romania, au existat incercari timide de a stabili un tarifar cu valori minime. Astfel, avocatii erau obligati sa-si calculeze onorariile respectand valorile minime stabilite de catre Barou. Din pacate, tarifele nu au fost actualizate astfel incat valorile minime au ajuns sa fie derizorii, iar pericolul de a stabili onorarii sub aceasta valoare a disparut cu desavarsire.

Nu exista in Romania o obligatie de a respecta valori maxime in stabilirea onorariilor. Astfel, cel putin teoretic, fiecare avocat are dreptul sa-si stabileasca onorariul la valoarea pe care o doreste. Desigur, regulile pietei si “puterea financiara” a clientului reusesc in oarecare masura sa limiteze excesele.

In ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor de judecata, judecatorul are dreptul sa reduca onorariul avocatului. Ce inseamna in realitate asta? Clientul a platit deja avocatul sa zicem 1.000 Ron, iar judecatorul decide ca acest onorariu este excesiv si ca partea adversa va rambursa doar 500 Ron. Singurul care va fi fericit este partea adversa, intrucat cei 1.000 Ron au fost deja platiti, iar avocatul nu este tinut sa restituie diferenta nerecunoscuta de catre judecator cu titlu de cheltuieli de judecata.

In sistemul romanesc, pentru a putea solicita cheltuieli de judecata trebuie sa faci dovada ca aceste cheltuieli au fost sustinute efectiv – respectiv avocatul a primit onorariul si a emis factura si chitanta fiscala.

In Italia

Pana la Decretul Bersani, s-a aplicat sistemul tarifelor minime si maxime adoptat prin Decret Ministerial. Ultimul Decret Ministerial, in vigoare si astazi, este din 2004. Il puteti accesa aici: http://www.ordineavvocati.roma.it/Documenti/Tariffe.pdf.

Prin “Decretul Bersani” s-a dorit liberalizarea sistemului tarifelor pentru avocati. Daca pana acum, avocatii erau obligati sa respecte valorile minime si maxime impuse prin decretul ministerial, “Decretul Bersani” a stabilit ca valorile minime nu mai trebuie respectate. De asemenea, prin Legea 248/06 s-a decis ca “patto di quota lite”, nul pana atunci, este valabil. Despre “patto di quota lite” vom vorbi mai pe larg, intr-un articol viitor.

Tarifarul continua sa fie folosit in acordarea cheltuielilor judiciare de catre judecatori si poate fi folosit ca reper in stabilirea onorariilor avocatului, atunci cand avocatul nu stabileste altfel impreuna cu clientul sau.

Concluzie

Indiferent unde ne gasim, in Italia sau in Romania, este bine sa clarificam cu avocatul problema onorariului de la inceput.

Avocat Monica A. Marinescu

Articolul de mai jos a fost preluat de pe un site apartinand unei organizatii foarte respectabile, care se ocupa cu apararea intereselor consumatorilor. Va veti intreba de ce am ales sa traducem acest articol, in loc sa realizam unul propriu. Raspunsul este simplu: Nu vrem sa fim acuzate de subiectivism. Multi vor spune: “pai sigur, de-asta a spus asa pentru ca e avocat si vrea sa ne ia banii.” Credem ca un articol realizat de o organizatie de consumatori, articol ce a fost realizat tocmai cu scopul de a proteja consumatorii (clientii) de abuzurile unor avocati are mai multa “greutate” in fata voastra decat ceea ce am spune noi, ca avocati.

In orice caz, subscriem la tot ce se sustine in acest articol. Nu trebuie sa uitam ca raportul avocat-client este bazat pe incredere, iar increderea se “construieste” prin “transparenta” si comunicare constanta.

Prima consultatie si conferirea mandatului
In situatia in care va decideti sa mergeti la un avocat, ganditi-va care sunt nevoile dvs. reale si intrebati-va daca aveti nevoie de un sfat cu privire la cum trebuie sa va comportati intr-o anumita situatie sau cum trebuie sa abordati o anumita problema (si, prin urmare, in acest caz este suficient sa solicitati doar o opinie juridica verbala sau scrisa ori o asa numita prima consultatie) sau aveti nevoie  de o asistenta pe termen lung (corespondenta cu partea adversa, negocieri extrajudiciare, sustinerea propriu-zisa a unui proces) pentru care trebuie sa semnati un mandat avocatului.

Diferenta este importanta si este bine sa clarificati imediat cu avocatul, intrucat chiar si a spune avocatului “da, da, faceti ceea ce credeti ca trebuie facut” poate constitui un mandat, cu costurile aferente. “Studierea cazului” constituie deja un prim element pentru care avocatul poate cere un onorariu.

Pentru a evita neintelegeri si nervi, insistati de la inceput sa vi se elibereze o evaluare a costurilor in scris, chiar daca este vorba de o evaluare aproximativa. Chiar daca este o evaluare aproximativa, este utila oricum intrucat il determina pe avocat sa va informeze in cazul in care costurile interventiei sale s-ar putea demonstra superioare celor indicate la inceput.

Daca decideti sa porniti un proces
Pornirea unui proces sau apararea intr-un proces impotriva pretentiilor partii adverse este intotdeauna o alegere facuta impreuna de catre client si avocat. Daca nu sunteti siguri, inainte de a aborda problema costurilor unui proces, inotodeauna atat de ridicate, luati in considerare si posibilitatea de a consulta un al doilea avocat (sub forma unei prime consultatii) avocat care sa va dea o a doua opinie cu privire la problema dvs. Important este ca avocatul sa va furnizeze si o opinie cu privire la posibilitatile obtinerii un rezultat favorabil dumneavoastra.

Obligatia de a informa clientul cu privire la posibilitatile obtinerii unui rezultat favorabil in urma procesului care se doreste a fi deschis, reprezinta un element important al obligatiei de diligenta prevazuta in codul deontologic al avocatului.

Sa nu aveti niciodata incredere in cine va promite “victorie sigura”, mai bine sa plecati de la posibilitati de castig 50%-50%, decat sa va alimentati iluzii si sa aveti surprize neplacute. Este bine sa stiti, in orice caz, ca este foarte dificil chiar si pentru avocatul cel mai bun de pe “piata” sa stabileasca a priori (de la inceput) posibilitatea reala de succes intr-un proces: exista prea multe variabile care pot influenta un proces (motivarile si rationamentele juridice nu intotdeauna univoce si certe, strategia gresita adoptata intr-un proces, probele testimoniale si inscrisurile), iar in final, ceea ce conteaza, este hotararea judecatorului. De cate ori nu auzim dupa o sentinta de condamnare: “Dar avocatul mi-a spus ca am dreptate!”

Mai trebuie stiut ca: obligatiile avocatului sunt obligatii asa numite de “mijloace” si nu de “rezultat”: asta inseamna ca avocatul nu este responsabil daca rezultatul nu este cel dorit sau sperat.

Mandatul (sau procura)
Cand dati mandat unui avocat, acesta va va pune sa semnati asa-numita procura, care – atentie – de regula este foarte ampla si include etapa extrajudiciara, eventualele negocieri inainte si in timpul procesului, asistenta si reprezentarea in primul grad de jurisdictie, asistenta si reprezentarea in apel, in faza procedurilor de punere in executare a hotararilor judecatoresti si in faza recursului in fata Curtii de Casatie. Cum se poate observa, avocatului dumneavoastra ii dati practic mana libera pe toata durata procesului. Daca pentru orice motiv doriti sa revocati acest mandat este necesar sa comunicati, in scris, avocatului, revocarea mandatului.

Analizati insa bine, inainte de a schimba avocatul, mai ales daca procesul e deja in curs: o astfel de decizie presupune costuri in plus si nu intotdeauna este si avantajoasa.

Obligatia de a informa
Avocatul are obligatia de a-si informa clientul cu privire la desfasurarea procesului sau a actiunilor intreprinse de acesta: sentinta Curtii de Casatie nr. 3958 din 13 decembrie 1969, a stabilit ca avocatul raspunde pentru nerespectarea obligatiei de a informa clientul.

Noi sustinem ca avocatul ar trebui sa informeze clientul nu numai verbal, dar mai ales in scris cu privire la rezultatul unei sedinte de judecata sau a unei negocieri. Corect ar fi, si ca avocatul sa se puna de acord cu propriul client asupra strategiei de urmat la fiecare sedinta de judecata, explicand in mod clar avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni la dispozitie. Corect ar fi, de asemenea, sa fie inmanate propriului client cate o copie de pe cererea de chemare in judecata sau o copie de pe intampinare (actul prin care se raspunde pretentiilor partii adverse), unde sunt expuse motivatiile in fapt si in drept in sustinerea pozitiei clientului.

Cheltuieli/onorarii
Problema cheltuielilor intr-un proces e o problema complexa si dificila.
Important, oricum, este sa cunoasteti urmatoarele aspecte:

• daca castigati un proces, cu condamnarea partii adverse la plata cheltuielilor dvs. de judecata, teoretic, dvs. n-ar trebui sa platiti nimic; chiar si eventualele sume deja platite avocatului, ar trebui sa va fie restituite, daca avocatul dvs. va reusi recuperarea de la partea adversa a sumelor prevazute in sentinta (lucru care nu este intotdeauna usor!);

• daca castigati un proces in care s-au compensat cheltuielile (si asta se poate intampla!), veti avea dreptul doar la ce stabileste sentinta in favoarea dvs, insa, fiecare parte va trebui sa plateasca cheltuielile si onorariul propriului avocat;

• daca pierdeti un proces fiind condamnati la plata cheltuielilor partii adverse, trebuie sa stiti ca veti fi obligati sa platiti nu numai ce s-a stabilit prin sentinta sau in actul de executare, dar in orice caz, si cheltuielile si onorariile avocatului dvs.;

• atentie si la rubricile din factura avocatului: acesta are nenumarate drepturi! Are dreptul la rambursarea cheltuielilor sustinute de catre el pentru dvs. (documente, taxe, timbre judiciare, etc.), are dreptul la asa numitele “diritti” fixate prin tarifarul avocatului pentru fiecare actiune pe care a intreprins-o pentru dumneavoastra (lista este extrem de lunga), are dreptul la onorariul aferent calitatii muncii prestate. In afara de cele enumerate mai sus, in factura mai este inclus si TVA-ul si contributia avocatului la Casa de Pensii a Avocatilor (este intotdeauna datorata). Pentru “diritti” si onorarii (pentru fiecare actiune/activitate este prevazuta, intr-un tarifar al avocatului, contravaloarea acesteia stabilita in functie de valoarea cauzei) sunt stabilite, prin lege, valori minime si maxime, intre aceste limite putand oscila onorariul avocatului;

• ce trebuie facut cand dorim sa contestam factura referitoare la onorariul avocatului? Este bine sa se solicite avocatului o lista scrisa completa si detaliata a tuturor activitatilor si actiunilor intreprinse de avocat pentru dvs. cu onorariile aferente (asa zisa “nota spese” – nota de cheltuieli). Imediat dupa ce v-a fost inmanata “nota spese”, daca nu sunteti de acord cu ceea ce contine si aveti impresia ca avocatul va cere mai mult decat i se cuvine, solicitati-i, printr-o scrisoare recomandata, ca factura sa fie platita prin intermediul Baroului de Avocati (scrisoarea ar fi bine sa o trimiteti in copie si acestui organism). Baroul se va pronunta asupra onorariilor solicitate de avocat analizand daca acestea reflecta activitatea efectiv defasurata de acesta si eliminand eventualele excese ale avocatului. Pentru aceasta analiza estimativa a Baroului va trebui sa platiti o mica taxa proportionala cu valoarea facturii.

Avocatul nu a declarat apel impotriva unei sentinte care nu va este favorabila?
Avocatul nu a declarat apel impotriva unei sentinte care va este defavorabila, cu toate ca avea deja mandat din partea dvs. in acest sens?

Aici pentru a putea angaja raspunderea avocatului, Curtea de Casatie a stabilit ca, clientul trebuie sa demonstreze ca sentinta care nu a fost apelata era gresita, sau sa ofere suficiente probe constand in documente si martori care sa demonstreze ca exista certitudinea ca apelul, daca ar fi fost declarat, ar fi fost admis (a se vedea sentinta Curtii de Casatie din 5 aprilie 1984, n. 2222). Dupa cum se poate observa nu este foarte usor de demonstrat.

Raspunderea in general
Raspunderea civila a avocatului este reglementata de Codul Civil (Italian) art. 2229-2238, articole care stabilesc obligatiile profesiunilor intelectuale, obligatiile prestatorilor si raspunderea aferenta.

O alta prevedere importanta din Codul Civil (Italian) este art. 1776, potrivit caruia “in indeplinirea obligatiilor profesionistul (avocatul) trebuie sa aiba un comportament bazat pe principiul diligentei, care trebuie evaluat in functie de natura activitatii desfasurate”. Articolul se refera la asa numitul principiu al diligentei bunului profesionist, care indica un avocat bine pregatit din punct de vedere tehnic si care acorda atentia cuvenita propriei activitati.

Aparatorul din oficiu
Atentie sa nu confundati apararea din oficiu cu asistenta gratuita (in Italia). In acest ultim caz, au dreptul la asistenta gratuita doar cei cu venituri mici. Asistenta gratuita este dificil de obtinut, daca nu se demonstreaza ca persoana, care o solicita, se afla intr-o situatie de reala saracie economica.

In schimb, aparatorul din oficiu este numit in mod “automat” pentru toti aceia impotriva carora a fost facuta o plangere penala. Clientul va alege daca va ramane cu avocatul din oficiu sau va numi un alt avocat, asa numitul avocat de incredere (avvocato di fiducia). In orice caz, avocatul din oficiu are dreptul la onorariul pentru activitatea prestata, adica activitatea nu este cu titlu gratuit.

Sursa: http://www.centroconsumatori.it/48v183d284.html